Carte de Oaspeți

Mi-am dat silința în iarna aceea mai mult ca oricând. Am robotit literalmente zi și noapte și, într-un mod straniu, nu mă simțeam obosită.
În acel an mi-am așteptat cu o nerăbdare nefirească nepoții și, ca niciodată, pregătirile au fost gata mai repede decât am plănuit, astfel încât mi-au rămas două zile și înainte de Ajun doar pentru ei…
…și iată-i sosiți. Aveau obrajii roșii, brăzdați de ger și la piept strângeau câte o carte. Se ciorovăiau, bineînțeles! El tocmai terminase primul volumul din „La Medeleni” și era fascinat de energia Olguței.

Ea devorase cu o seară înainte primul volum din „Cireșarii” și visa la Ursu. Am zâmbit! Ei au intrat în casa și s-au înfipt în plăcintele cu brânză.
Nepoțelul mi-a spus:
– Bunico, casa asta seamănă cu conacul din „La Medeleni”!
– Ba nu, casa asta ar putea fi palatul în care este închisă Fata în Alb. Am început al doilea volum și sunt sigură că așa arată, a replicat nepoțica.
– Ar putea fi amândouă, sau ar putea fi conanul Domnișoarei Cristina (asta e literatură pentru când creșteți mai mari), sau odăile Palatului de Cleștar sau…

Spune-ne cum te-ai simțit la noi!

Dacă vrei să ne împărtășești din experiența ta, îți mulțumim din suflet! Ne poți trimite un mesaj utilizând formularul de mai jos.

Fill out this field
Fill out this field
Fill out this field
Fill out this field
Ca măsură de siguranță, te rugăm să răspunzi: 20 - 15 = ?
Enter the equation result to proceed