Supranumită și „Capela Sixtina a Estului”, Mânăstirea Voroneț a fost zidită în satul cu același nume, Voroneț, astăzi cartier al orașului Gura Humorului. Una dintre cele mai importante ctitorii ale lui Stefan cel Mare, acest complex monahal a fost ridicat în anul 1488 în doar 3 luni și 3 săptămâni, ceea ce, pentru acele timpuri, reprezenta un record.
Arhitectura Mânăstirii Voroneț este încadrată de specialiști în stilul caracteristic moldovenesc, îmbinând elementele bizantine cu cele ale goticului târziu, dar și elemente de construcție tradiționale (așa cum este cazul acoperișului țuguiat, cu șindrilă traforată).
Structura mânăstirii a fost completată în anul 1547, când varul lui Petru Rares, mitropolitul Grigore Rosca a adăugat un pridvor închis. Ineditul acestei construcții constă în faptul că arhitectura pridvorului este subordonată decorului exterior pictat.
Chiar dacă această mânăstire a fost ridicată în timpul lui Stefan cel Mare și din dorința domnitorului, istoric îi mai sunt atribuiți încă doi ctitori. Unul dintre ei este pustnicul Daniil Sihastru, care după ce și-a părăsit chilia de lângă Mânăstirea Putna, a petrecut încă 20 de ani în Mânăstirea Voronet, unde a fost și îngropat. Mai mult decât atât, chipul său a fost pictat pe fațada Mânăstirii Voronet și în Calendarul Ortodox din pridvor.
Cel de-al treilea ctitor este considerat chiar mitroplitul Grigore Rosca, cel care nu numai că a lărgit și întregit construcția Mânăstirii Voronet, ci a decis pictarea fațadei și a interiorului. În acest sens, Mânăstirea Voronet se remarcă între mânăstirile pictate din Moldova prin faptul că în transpunerea mesajelor și a faptelor religioase sunt adesea folosite elementele specifice ruralului moldovenesc al acelor vremuri. De exemplu, Eva toarce lână, în vreme ce Adam ară câmpul cu un plug tras de boi, îngerii cant din buciume, cobze și fluiere, etc.Un alt element distinctiv al frescelor pictate pe fațada Mânăstirii Voronet, este lupta intensă luptă intensă contra cotropitorilor, reprezentările răului fiind impersonate de turci și tătari.
Albastru de Voroneț
Albastru de Voronet este o nuanță de albastru utilizată pentru pictarea frescelor exterioare ale Mânăstirii cu același nume. Studiile realizate de specialiștii lumii moderne au scos la iveala faptul că aceasta nuanță a fost obținută dintr-o combinație de azurit (mineral care se găsește în Asia, Franța, Namibia și SUA) și un compus organic.
Dacă baza nuanței de albastru de Voronet a fost identificată, structura compusului organic rămâne încă un mister.
Mânăstirea Voronet: locul unde mentalul popular s-a exprimat artistic, un loc unde arta a fost creată de oameni simpli și încercări, un loc ce ne învață încă multe care mai ridică și acum întrebări? Un loc nobil prin simplitatea lui, strămoș al Bucovinei de azi.