Sfântul Andrei în Bucovina

Sfântul Andrei în Bucovina

Sfântul Andrei în Bucovina – între creștinism și acte rituale

Cunoscută în calendarul popular sub numele de Santandrei Cap-de-iarnă, peste care creștinismul a suprapus figura Sfântului Apostol Andrei, ziua de 30 noiembrie marchează începutul iernii.
Zilele ce preced această sărbătoare mare a creștinismului poartă de asemenea o încărcătură ritualică. Pentru locuitorii din Bucovina Sfântul Andrei și Ajunul acestei sărbători sunt momente de mare importanță atât pentru practicile oculte, cat și pentr previziuni legate de cultură, noroc, dragoste, căsnicie și belșug în casă. Astfel, în Ajun de Sfântul Andrei, respectiv în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, este considerată noaptea în care activitatea spirituală și ritualică se intensifică, noaptea în care spiritele celor morți prind putere pentru a umbla printre cei vii. Tot acum se spune că strigoii morți se întâlnesc la răscruci de drumuri și în păduri cu strigoii vii, unde se luptă până la cântatul cocosului. Totodată, se spune că în această noapte pot vorbi și încep să își miște gaturile înțepenite. Oamenii și animalele mușcate de lupi în această noapte se transformă, conform gândirii populare, în strigoi.

Superstiții de Sfântul Andrei:

  • În Ajunul Sfântului Andrei se aduc în casă crenguțe de vișin, prun și cireș care sunt lăsate într-un vas cu apă până în Ajunul Crăciunului pentru a aduce belșug și armonie în casă;
  • La geamurile și intrările în case, cămări și grajduri sunt atârnate legături de usturoi pentru a ține departe strigoii;
  • Tot pentru protecție, gospodinele sfințesc animalele punând în hrana lor un fir de busuioc sau câteva picături de aghiasmă în apă;
  • Cenușa caldă este scoasă din sobe, iar toate oalele și paharele sunt întoarse cu gura în jos pentru a nu își face spiritele rele culcușul;
  • Gospodinele aruncă firmituri de pâine în ogradă pentru ca spiritele rele să nu pătrundă în case și cămări;
  • În ziua de Sfântul Andrei gospodinele nu torc și nu se piaptănă pentru a nu atrage lupii. De asemenea, în această zi nu se scoate gunoiul din casă;
  • Se spune că în ziua de Sfântul Andrei nu este bine să ai datorii și nici să împrumuți bani pentru a nu aduce pagubă în casă.

Previziuni pastorale de Sfântul Andrei:

  •  Dacă în noaptea de Sfântul Andrei este lună plină și cerul senin, iarna va fi blândă. Dacă, în schimb, ninge sau plouă și cerul este acoperit de nori, iarna va fi grea și geroasă;
  • În ziua de Sfântul Andrei, creștinii pun grâu într-un pahar cu apă și îl lasă până în Ajunul Anului Nou. Belșugul anului următor este analizat în funcție de cat de ult grâu este încolțit;
  • Tot în această zi, fiecare membru al familiei își pune propriul grâul la încolțit, grâu pe care îl udă constant până în ziua de Anul Nou. Prosperitatea următorului an, pentru ffiecare membru al familiei, este analizată în funcție de cat este de încolțit grâul, cat de mult a crescut și cat de gros îi este firul;
  • În unele zone rurale, în podul casei sunt aruncate 12 cepe egale, fiecăreia fiindu-i atribuită o lună din an. În ziua de Crăciun, cepele sunt analizate. Dacă ceapa nu a încolțit și este stricată, luna respectivă este fie secetoasă, ploioasă sau nefastă pentru culturile câmpului;
  •  În ziua de Sfântul Andrei, gospodina pune la încolțit boabe din cultura ce urmează să fie semănată în anul următor. Aceste boabe sunt analizate în ziua de Anul Nou pentru a se face previziuni legate de rodul culturilor alese.

Aflarea ursitului în Ajun de Sfântul Andrei:

  • În noaptea de Sfântul Andrei fetele nemăritate își așează 41 de spice de grâu sub pernă pentru a-și visa ursitul;
  • Altă practică este cea a Turtei lui Andrei. Astfel, fetele nemăritate coc o turtiță foarte subțire și extrem de sărată pe care o mănâncă înainte de culcare. Cel care îi apare în vis ca să îi aducă apă, este cel cu care fata se va mărita anul următor;
  • În unele zone din Bucovina, fetele nemăritate merg la o fântână cu o lumânare rămasă de la Înviere, o aruncă aprinsă și pe luciul apei se arată fata ursitului.